sâmbătă, 6 februarie 2010

Locație

Cineva îmi făcuse mai demult observația că utilizez termenul ”locație” cu sensul de ”loc” sau ”amplasare”. Într-adevăr, DEX-ul oferă o cu totul altă definiție:

LOCÁȚIE, locații, s.f. 1. Închiriere. ♦ Chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară. ♢ Taxă de locație = taxă care se plătește drept sancțiune în caz de depășire a termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată sau a autovehiculelor. 2. (Jur.) Contract prin care una dintre părți se obligă să procure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru un timp determinat în schimbul unei sume de bani. [Var.: locațiúne s.f.] – Din fr. location, lat. locatio, -onis.

De atunci am încercat să evit termenul ”locație”, preferând mai autohtonul ”loc”. Dă, nu trebuie să supărăm puriștii. Și asta până când am fost în România. Da, România este împânzită de afișe publicitare cu ”locație” în sensul acesta nou, calchiat din engleză (de la ”location”). Nu este departe momentul când se vor sesiza cei ce alcătuiesc dicționarele explicative, așa cum s-a întâmplat anul trecut în Rusia.

2 comentarii:

  1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  2. Eh, uzul nu face întotdeauna legea... Dacă ar fi așa, folosirea lui „*e multe” ar fi de mult legitimă...

    RăspundețiȘtergere

A apărut o eroare în acest obiect gadget