Ieri nu am simtit Craciunul.
Poate pentru ca a fost un Craciun care a venit si s-a dus in graba...
Cum poate un om care cel putin teoretic lucreaza 3x8/24 sa se bucure de lumina si caldura Craciunului? Indiferent daca e pe nou sau pe vechi. Totul nu e decat calendar, o inventie a ratiunii umane pentru a face ordine in bezdelnicia caracteristica homo sapiens.
Iata eu, de exemplu. Ma apuc de atatea lucruri, pentru ca sa scap de lenea cronica care ma stapaneste de cand ma tin minte. Imi iau sute de responsibilitati pe cap doar pentru a face macar zece dintre ele. Si totul repede, in graba. Cel mai ciudat lucru este ca... reusesc. Castig bine, am reputatie buna, multi prieteni adevarati si colegi profesionisti.
Uite asa am devenit un bezdelnic rezultativ.
Eu nu cred ca as putea trai in slow motion. Cel putin acum.
Iata, ieri am primit pe posta un spam moralizator care incearca sa convinga oamenii cum trebuie sa-si traiasca viata, fara a tine cont de temperamentul lor. E vorba de un tanar care descrie felul de a fi, lent dar rezultativ, al suedezilor si succesele lor pe plan global, in special industrial.
Mai demult, cu aproape acelasi mesaj, primeam destul de des poezia "Avem Timp" de Octavian Paler, pe care in anii studentiei chiar o afisasem pe peretele camerei de camin in care stateam.
Chemari de genul "incetiniti!" se aud tot mai multe. Unele dintre ele sunt foarte frumoase, de exemplu poezia lui Octavian Paler.
Dar le citesc din fuga, inchid pagina, ma duc repejor pe http://www.conquiztador.ro/, joc doua partide, inchid, ma duc pe http://www.cuc.md/, vad ce mai e nou, mai scriu la raportul pentru serviciu, ma culc in pat sa privesc, tot pe monitor, filmulete de 20 de minute, adorm, ma trezesc, ma duc la Sedinta Elitara CUC, unde devin Magistru, ma intorc acasa, termin prezentarea despre Turcia, mai fac niste grafice excel, mananc in graba sarmale facute de bunica (foaaarte gustoase), mai privesc un film rontaind rasarita si adorm in bratele iubitei mele...
Dimineata - alarma telefonului, capu-i greu, periuta de dinti pe gingii sangerande, ciorapii, unde-i telefonul?, a, si flashka, of, 1430, buna dimi... zdravstvuite, taxi pozhalujsta, pantalonii, alo, taxi zakazyvali?, da, izvinite, net svobo..., of, scurta, puiu, da pup, tre sa ies, ok, te sun mai tarziu, scari, zapada, multa zapada, taxi pe marginea drumului, 15 minute intarziere la servici, internet, seful, La Multi Ani, blog...
Asa ca, oricat de mult mi-ar place sa citesc mesaje calduroase referitoare la "intoarcerea la esente", la valori seculare, oricat de contemplativ n-as fi, si oricat de mult nu mi-ar place sa ma tavalesc pe pat privind un meci de fotbal, tot ma trezesc mai devreme sau mai tarziu ca tre sa fug, uit telefonul acasa, hop, poc, jmak, shpak, fjjjjjshk, jmeaki, iuuuu, niaaaaau, tronc, hodoronc, trrrr......
Chiar daca ziua ar avea 30 de ore, tot cred as plange ca nu am timp.
marți, 8 ianuarie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
foarte original scris Marcel..mi-a placut..:)
RăspundețiȘtergeremerita mai mult de un comentariu postarea..
Am început să prind esenţa conceptului de preţuire a timpului :)
RăspundețiȘtergereViaţa e pentru ca să fie trăită, right?
Mi-a placut :)
RăspundețiȘtergerebravo :)) oamenii in ziua de azi ar trebui sa aiba un astfel mod de viata daca doresc sa reuseasca ceva si mai apoi sa nu regrete ca viata a trecut si numic nu au realizat
RăspundețiȘtergereLa munca,pe la sfirsitul zilei se intimpla ca incep sa ma pliktisesc,si am observat ca daca supun disciplinei toate miskarile,gindurile plikiseala dispare,se evapora!!Incep sa ma simt bine,dar fiti atenti nu am umblat la viteza!!
RăspundețiȘtergere