Voi fi in juriu la Eurovision

Mda... Tocmai citeam un articol ProTV despre bugetul alocat preselecţiei la Eurovision [în care cetăţeanul de rând nu a scăpat ocazia să se plângă iarăşi că moare de foame şi că n-are salarii]...

...şi când colo mă sună directoarea televiziunii ca să mă invite în juriul concusului din 14 februarie.

Aşa că mi-am reorganizat planurile intime legate de ziua îndrăgostiţilor şi uite stau acum în aşteptarea sunetelor de la concurenţi, care să-mi propună răscumpărare în schimbul votului.

Nu de alta, dar în jur se vorbeşte că totul e cumpărat deja. Şi dacă e aşa, de ce să nu beneficiez şi eu, a?

Lăsând ironia la o parte, vreau să zic că urmăresc Eurovision-ul de ani de zile, iar de când participă şi Moldova ascult cu regularitate toate piesele înainte de concurs (mă refer aici la piesele din alte ţări). De multe ori am dat peste cântece excelente, pe care nu aş fi avut cum să le aud altfel. Lejla de Hari Mata Hari (Bosnia, 2006) a devenit chiar una dintre piesele mele de suflet. Sunt de fapt multe piese pe care şi astăzi le ascult cu plăcere, de la înălţătorul Oro (Serbia, 2008) până la veselul I love you (Romania, 2007).

Anul trecut mi-am exprimat mai desfăşurat atitudinea faţă de Eurovision.

Aşa că aştept cu nerăbdare concursul de sâmbătă. Apropo, eu deja mi-am expus părerea faţă de piesele din acest an aici şi aici.

Notă finală - prin atitudinea mea faţă de Eurovision eu nu mi-am exprimat şi atitudinea faţă de preselecţia naţională. Promit că voi reveni cu asemenea aprecieri după experienţa din interior. Chiar sunt curios să văd dacă s-a curăţat preselecţia din Moldova după precedentul evident de acum trei ani, când au fost trimişi în Grecia Gordienco şi Arsenium.

Publicitate la bere, sau mai bine zis după bere

Aseară, la o bere după filmările Erudit Cafe, creatiff-ul colectiv a generat câteva propuneri de slogane şi promoţii. Sursele de inspiraţie: Pelevin, promoţia "Pivnoi Bum" de la Andy's şi ultimile informaţii despre stundenţie în Moldova.

Iată ce ne-a ieşit:

Нет. Больше водки не буду.

Кефир "Сэнэтате".
***

La fiecare bere primeşti gratuit o sută de grame de vodcă.

Programul de susţinere a natalităţii din Austria.
***

Cantina Universităţii de Stat este închisă pentru reparaţii.

Restaurantul "Oraşul Vechi" vă aşteaptă.
***

Ea îl numea "pui".

El o numea "primeşti?"

Durex.

Dar toate aceste slogane pălesc în faţa geniului creativ al criăiterului care a creat asta:

Destul ! Ne-am saturat ! Asa nu se mai poate !
Votaţi Partidul Conservator din Moldova

Note din prima experienta, regasite

Prima dată am fost în Europa, adică în ceea ce numește moldoveanul de rând Europă, în 2001. Era cu ocazia unui stagiu de voluntariat la o mănăstire din Franța, La Salette.
Au trecut opt ani de atunci. Am reușit sa trăiesc, învăț, muncesc în Europa. Să cunosc Europa ceea dinauntru. Chiar să fac parte din ea pentru o scurtă perioadă de timp.
Și uite că recent am dat peste impresiile pe care mi le-am notat atunci, întors acasă după o lună petrecută acolo:

Note din prima experiențã:

“Moldovenii – voluntarii Europei”

Recunosc, am fost pentru prima datã în Europa. Adicã, puțin mai departe de România. Întors de acolo, cred am înțeles în sfârșit cã pe planeta Pãmînt nu existã extratereștri. Miturile despre supra-oameni se prãbușesc ca și planurile cãlãtoriilor intergalactice. Nemții, francezii, spaniolii, italienii, moldovenii, nici unii dintre ei nu-și pot adjudeca vreo calitate anatomicã destul de individualã și specialã ca sã se poatã considera “mai cineva decît altcineva”. Pãrerea mea este destul de justificatã, mai ales cã, fãcînd parte dintr-o societate mai înapoiatã, am și eu dreptul la doza mea de egalitarism.
Cel mai greu în Europa este sã scrii despre oameni. Din aceastã cauzã mulți se complac în a scrie despre instituții. Uniunea Europeanã, Consiliul Europei, organizații, structuri, abstractizãri. Iar Europa se întinde pe o peninsulã nu prea mare, cu douã-trei lanțuri de munți, cu cîteva mãri împrejur, cu oameni care își vãd mai degrabã de munții și mãrile lor decît de structurile europene.
Și asta este foarte important - pentru cã în Europa fiecare își vede de treaba lui și, cel mai ciudat, fiecare se aflã la locul lui.

Europa drumurilor

Dacã vrei sã vezi unde începe și unde se terminã Europa, uitã-te la asfaltul de sub roțile mașinii. O legitate foarte normalã – drumurile late și asfaltate ca la aeroport (comparația este valabilã doar dacã nu ați fost la aeroportul din Chișinãu) se deterioreazã o datã cu apropierea de extremitãți. Dupã autobanurile din Germania urmeazã autobanurile din Austria, cu mai multe intersecții și mai puține benzi, apoi șoselele din Ungaria, de altfel, foarte bine asfaltate, dar înguste, apoi Transilvania, cu drumuri de douã benzi, Moldova, cu drumuri fãrã demarcație și, în fine, Republica Moldova, cu drumurile noastre.

Europa podurilor

O altã variantã, deși mai puțin valabilã, este sã numeri podurile. Germania este, pe bunã dreptate, “țara podurilor”. Am reușit sã numãr peste 30 de poduri consecutive aflate la o distanțã de vreo jumãtate de kilometru unul fațã de altul. Apoi mã plictisisem... Dacã este vreun sat pe lîngã autoban - apare și un pod, dacã trece vreun pîrãiaș - podul devine micã expresie artisticã, iar dacã stau în cale Rinul sau Rona - adevãrate capodopere. Nu în zadar europenii și-au desenat pe valutele lor poduri.

Europa granițelor

Dacã, trecînd granița dintre Germania și Franța, veți observa vama - tot respectul meu, sînteți foarte atent la drum. Scriam într-un articol mai demult: “Ceea ce europenii tind sã rãreascã - frontiere, valute, guverne - moldovenii tind sã înmulțeascã”, dar nicãieri aceastã afirmație nu este probatã mai bine decît în Europa. Vama dintre Austria și Ungaria am trecut-o în 5 minute, dintre Ungaria și România – în zece minute, cea dintre România și Moldova - în douã ore. Nu am zis nimic despre celelalte vãmi, din interiorul Europei, pentru cã, fiind mai zãpãcit, nici nu le-am observat.

Europa banilor

Ceea ce observã un moldovean pentru prima datã, chiar dacã nu a fost niciodatã în Europa, este cã europenii au bani. Cîți? Mulți. Pentru a rãspunde la aceastã întrebare mai exact, am încercat sã calculez bunãstarea oamenilor în Snikers-uri lunare. Pentru un salariu mediu din Republica Moldova, sã zicem 600 de lei, la un preț al unui Snikers de, sã zicem, 4 lei, se pot cumpãra 150 de Snikers-uri pe lunã. Cu 1200 de euro pe lunã, cît reprezintã un salariu obișnuit și nu prea mare acolo, la un preț de 0,75 euro Snikers-ul (cam de douã ori mai scump decît la noi), se pot cumpãra cam 1500 de Snikers-uri pe lunã (cam de zece ori mai multe).

Europa broaștelor

Îmi cer iertare cã am sãrit de la bani direct la broaște, dar cred cã aceste douã noțiuni sînt foarte apropiate. Noi, moldovenii, nu prea putem înțelege de ce, cînd au atîtea parale, francezii mãnîncã broaște. Eu înaintasem o ipotezã - pentru cã au mulți bani, și pentru ca sã nu se îngrașe mîncînd mult, cei de acolo se hrãnesc cu delicatesuri - melci, scoici, broaște...
Noroc cã nu s-au apucat de șerpi sau alt fel de reptile, deși italienii au inventat viermișorii (“vermicelli” - “vermișeli”).

Europa euro

Astãzi totul în Europa se plãtește în euro. Moneda unicã europeanã a devenit un instrument extrem de comod pentru oamenii care cãlãtoresc: în schimb, cei care stau acasã încã mai calculeazã totul în valutanaționalã - în franci francezi sau lire italiene.Marile companii care vînd materie primã sau obiecte foarte scumpe își socot și azi afacerile în vechile unitãți monetare. Oamenii însã deprind mai repede noile reguli și, cãlcînd peste nostalgia deutschmark, își cumpãrã țigãrile în euro.

Europa strãinilor

Cel mai greu în Paris este sã gãsești un francez pur sînge. Arabi, africani, bulgari, moldoveni împînzesc strãzile acestui celebru oraș. Nu în zadar extremistul, naționalistul Le Pen a obținut un asemenea succes anul acesta. Unii francezi resimt dur invazia de strãini și își doresc, normal, o curãțare. Și asta pe fondul lejeritãții cu care trateazã aceastã problemã autoritãțile și, în special, poliția. Timp de doi ani cît trãiesc în Franța, doi homo sovieticus pe care i-am întîlnit acolo nu au fost întrebați niciodatã de documente de identitate, iar toate amenzile pe care le-au primit pentru cãlãtoriile fãrã bilet în trenuri le-au fost trimise la adrese fictive, pe care tot statul francez le-a acordat.

Europa lãzilor de gunoi

O mare calitate a europenilor este cã pun lãzi de gunoi la fiecare colț. Nu pot sã zic cã oamenii noștri sînt mai iresponsabili, aruncînd ambalajul de la bomboane pe jos, acum, cînd am vãzut densitatea lãzilor de gunoi în Europa. Cînd, pe un petic de stație de alimentare, în jurul meu se înalțã cinci lãzi de gunoi ca niște butoaie, chiar mi-i rușine fațã de mine însumi sã arunc chibritul alãturi. Nici nu pot sã-mi imaginez cît de mai curat ar fi orașul nostru dacã s-ar dubla numãrul tomberoanelor!

Europa tinerilor

Este foarte bine sã fii tînãr în Europa. Distracții - cît încape, prieteni - dacã vrei, viitor luminos. Există însã o eternã problemã a țãrilor dezvoltate - mîna de muncã ieftinã a emigranților, care limiteazã serios numãrul locurilor de muncã disponibile, mãrind șomajul. O și mai mare problemã este faptul cã mulți tineri se complac în situația lor de șomeri care nu fac nimic în afarã de a-și primi indemnizația, de altfel, destul de consistentã. Într-un cuvînt - hippioți.

Europa fetelor

Adriana Sklenarikova, Ewa Herțigova, Ana Kurnikova... Cele mai frumoase fete pentru europeni vin din estul Europei. Fetele din vest au parcã ceva din complexele începutului de secol. “Fierbințeala franțuzoaicelor” este mai degrabã o scuzã decît o laudã. Iar ceea ce este și mai grav - fetele de pe stradã nu se uitã în ochii tinerilor. Unica lor calitate, mai des întîlnitã, este fundul bine sculptat în sãlile de fitness.

Europa limbilor

Am zis cã marea și principala diferențã dintre europeni este limba pe care o vorbesc. Dar și marea calitate este cã multe dintre limbi se aseamãnã. Cred cã am avut prima experiențã esperanto din viața mea, atunci cînd a trebuit, timp de douã zile, sã comunic cu un brazilian care cunoștea numai portugheza și spaniola, iar eu - franceza și italiana. Am realizat astfel un lucru - înțelegînd tot mai puțin din limba lui, comunicam tot mai interesant și mai captivant.
Perfecționarea mijloacelor de comunicare duce la automatizarea și de-estetizarea comunicãrii.

Europa voluntarilor

Foarte mulți oameni în Europa lucreazã... gratis. Este ceea ce eu aș numi “experiențã gratuitã”. Este un fel de școalã în care prestezi servicii. Adicã, lucrezi la un ziar, de exemplu, pentru care scrii un articol fãrã a fi plãtit. Marele avantaj este cã niciodatã nu ți sepoate reproșa calitatea muncii. În general, europenii se împart în patru grupuri:
(a) salariații - care muncesc și primesc bani,
(b) șomerii - care nu muncesc, dar primesc bani,
(c) ilegalii - care nu muncesc și nu primesc bani
și (d) voluntarii - care muncesc și nu primesc bani.
Moldovenii sînt voluntarii Europei.

Europa oamenilor

Omul european seamãnã perfect cu moldoveanul care are bani, care este bun la suflet și nu stresat, care are un lucru de fãcut, care nu prea respectã tradițiile populare pentru cã are precedentul lucru de fãcut,care nu ezitã sã comunice, dar nici nu este obsedat de a face cunoștințã cu oameni noi, care nu socoate banii, dar nici nu este indiferent fațã de salariul pe care îl are, care cîntã la chefuri, deși cîntã întotdeauna același cîntec.Ca sã încerc o definiție, aș spune cã omul european este un om care are pielea albã sau neagrã, este bun la inimã, sãnãtos, folosește euro, are o mașinã sau o motocicletã, sau o bicicletã, se considerã inteligent, nu se bagã mult acolo unde nu-i fierbe oala, nu știe prea multe despre Republica Moldova, și, în general, “s’en fichã” de multe chestii care nu-l privesc personal.

Mic focus asupra pieței petroliere globale și a pieței gazului în Europa

Nu am făcut încă niciodată acest lucru. Analizele pieței energetice pe care le scriu au fost publicate doar în limba engleză și franceză și nu au fost disponibile niciodată on-line. Dar unele discuții private mi-au sugerat că ar exista persoane interesate în aceste articole și la noi, mai ales că piața energetică globală este un subiect care atrage tot mai mult atenția de când cu criza asta financiară.

Iată deci traducerea unor secvențe din ultimul meu articol, care ține de evoluția pieței petrolului și cea a gazului natural în Europa la începutul anului 2009.

Piața petrolieră globală

Prețul petrolului Brent oil, în dolari pe baril, din 1988 încoace, comparat cu tendințele pe termen lung, mediu și scurt (din 1988, 1998 și 2003 încoace)

Toamna anului 2008 va rămâne în cronicile comerțului petrolier la fel de mult ca și în istoria piețelor financiare. Nimeni sănătos la cap nu putea anticipa la începutul anului trecut o astfel de evoluție a prețului la petrol pe durata anului 2008. Resursa energetică numărul unu și-a continuat creșterea începută în anii precedenți și a atins un record deasupra nivelului de 147 dolari pe baril în iulie precedent, trezind discuții asupra posibilităţii atingerii prețului de 200 dolari pe baril în termen mediu. Dar această perspectivă a fost degrabă pusă la o parte, petrolul coborând dramatic cu 100 de dolari pe baril în doar câteva luni din cauza unei scăderi a cererii energetice pe fundalul crizei economice și a amenințării cu recesiunea globală.

Petrolul a înregistrat totuși o medie de 99,75 dolari pe baril în 2008, ceea ce reprezintă cea mai mare medie anuală din istorie (luând în calcul inflația). Dar cea mai mare parte a presiunii care a ridicat prețul petrolului la această înălțime s-a epuizat deja.

Investitorii fug de pe piețele energetice, pentru că în regim de criză mărfurile sunt neatractive în comparație cu lichiditatea. Aprecierea dolarului în relație cu alte valute și în mod special cu euro a susținut tendința descrescătoare a pieței mărfurilor în general. În rezultat, petrolul, de rand cu alte mărfuri, ca de exemplu metalele industriale şi grânele, a pierdut mai mult de 50% din preț din iunie 2008 până astăzi, ceea ce este dublu față de declinul indicatorului bursier US Dow Jones. Acesta a fost de fapt primul rezultat negativ pe piața mărfurilor după patru trimestre consecutive care au adus investitorilor cele mai bune venituri în ultimii 35 de ani.

Ca răspuns, producătorii au reacționat tăind din exporturi cu scopul de a opri căderea prețului la petrol. Țările OPEC au convenit pe 17 decembrie asupra unei reduceri a producției cu 2,2 milioane de barili pe zi, strângând cureaua până la 4,2 milioane de barili pe zi începând cu septembrie precedent. Ultimile rapoarte sugerează faptul că OPEC a reușit să se apropie de aceste obiective propuse, producția căzând cu 1,55 milioane barili pe zi în prima lună a acestui an.

De la începutul anului 2009 comerțul petrolier a intrat într-un tunel de 35-45 dolari pe baril. Petrolul de la NYMEX (vândut New York Mercantile Exchange) este relativ mai ieftin decât Brentul (vândut la Londra). Piața nu mai înregistrează niveluri joase și se mișcă înspre o poziție neutră pe termen mediu, echilibrată de tendința generală de scădere și eforturile de limitare a acestei scăderi înreprinse de producătorii de petrol.

Perspective pe piața petrolieră

Criza financiară mondială a afectat economiile mondiale la scară largă și încă mai trimite semnale de tendință descrescătoare pieței petroliere, dat fiind faptul că încetinirea creșterii economice va afecta cererea pentru resurse energetice. Fondul Monetar Internațional a anunțat va reduce prezicerea sa referitoare la creșterea economică globală în 2009 până la 1–1,5% de la estimarea anterioară de 2,2% pe fundalul deteriorării condițiilor economice. Date economice adiționale confirmă înrăutățirea crizei economice globale, arătând prima recesie a economiei Marii Britanii din 1991 încoace, iar rata șomajului în Spania a crescut până la cea mai înaltă cifră în ultimii nouă ani.

Prețul petrolului a răspuns deja din plin datelor fundamentale ale economiei mondiale. Actualul preț este sub orice tendință din 1988 încoace (vezi graficul tendințelor prețului petrolier). Analiștii tehnici au confirmat că punctele inferioare de rezistență au fost atinse. Ca rezultat, petrolul ar putea să rămână în echilibru pe parcursul următorului trimestru, mai ales că impactul speranțelor modeste referitoare la revitalizarea economiilor prin inițiative guvernamentale este temperat de lipsa de încredere în piața mărfurilor.

Pe de altă parte, prețurile rămân foarte ridicate la contractele îndepărtate (Brent pentru livrare peste cinci ani se vinde la aproximativ 69 USD/bbl), ceea ce indică posibilitatea reactivării pieței în a doua jumătate a anului.

În fine, OPEC a comunicat că va tăia și mai mult producția în cazul în care prețul Brentului va cădea sub 40 de dolari pe baril.

Piața europeană a gazului

Prețul gazului pe piețele europene nu a coborât la fel de mult ca și prețul la petrol pe seama crizei economice globale. De fapt, la începutul anului piața europeană a gazului a resimțit impactul disputei asupra tarifelor la gaz dintre Rusia și Ucraina, care a cauzat întreruperea livrărilor de gaz natural rusesc către statele europene în trazit pe teritoriul Ucrainei. Incidentul a readus în agenda UE discuțiile referitoare la gradul de dependență față de gazul rusesc și necesitatea diversificării importurilor.

Notă: Gazul rusesc acoperă aproximativ 42% din cererea anuală a Germaniei, 28% din cererea anuală a Italiei și aproape 24% din cererea anuală a Franței. Multe țări din Europa Centrală și de Sud-Est depind la mai mult de 60% de gazul rusesc: Austria (60%), Ungaria (60%), Slovenia (64%), Republica Cehă (80%), Grecia (82%), Serbia (87%), Bulgaria (96%). Slovacia, Bosnia, Macedonia și Moldova depind în totalitate de gazul livrat de Rusia.

De la rezolvarea disputei dintre Rusia și Ucraina, prețurile gazului natural la bursele europene au scăzut până aproape de 20 EUR/MWh, cel mai jos nivel din 2007 încoace.

Livrările de gaz natural din Norvegia în Marea Britanie au fost stabile de la începutul anului, iar rezervele de gaz sunt la niveluri confortabile în majoritatea țărilor vest europene.

Perspective pe piața europeană a gazului

Se pare că presiunea de descreștere nu a fost epuizată pe piața gazului, dat fiind prețurile joase la petrol și reluarea livrărilor gazului rusesc prin Ucraina. Dacă condițiile actuale ale pieței rămân neschimbate în primul trimestru al anului 2009, prețul gazului pe piața europeană ar putea să scadă cu încă 10-15%.

***

Dacă acest gen de articole va trezi interesul cititorilor, voi încerca să asigur o apariție trimestrială pe viitor.

Moldoveanul care a zguduit Anglia

Vă este cunoscut numele Masal Bugduv? Nici mie.

Dar iată că acest nume stă pe limba iubitorilor de fotbal din Anglia de vreo câteva zile deja. Mai concret, de când în TOP 50 al celor mai promiţători tineri fotbalişti publicat de revista englezească The Times a intrat şi un moldovean:

30. Masal Bugduv (Olimpia Balti): Moldova’s finest, the 16-year-old attacker has been strongly linked with a move to Arsenal, work permit permitting. And he’s been linked with plenty of other top clubs as well

30. Masal Bugduv (Olimpia Bălţi), e un internaţional moldovean în vîrstă de 16 ani aflat în atenţia lui Arsenal, dar care nu a putut fi adus la Londra din cauză faptului că nu a obţinut permisul de muncă. Tînărul atacant se află în continuare pe lista mai multor cluburi de top (traducerea GSP.ro, care s-a distrat pe seama ştirii)

Doar că la puţin timp de la publicare, revistei i s-au deschis ochii: Masal Bugduv nu există de fapt şi personajul este doar o glumă a bloggerilor.

Totul a început de la un text publicat de un utilizator pe wikipedia pe pagina despre selecţionata de fotbal a Moldovei, în care se spunea: "The great hope of Moldovan football is the teenage sensation Masal Bugduv who has been watched by a host of top clubs around Europe. At just 16 years of age, he has already been named in the country's provisional squad for the forthcoming World Cup campaign."

Au urmat apoi zeci de mesaje din diferite bloguri care preluau ştiri de la agenţia AP din oraşul "moldovenesc" Tirol:

"...news reports having him signing for Arsenal, Chelsea, Zenit St Petersburg, and bizarrely, a move to Reading..."

"Liverpool manager Rafa Benitez is said to be close to signing Moldovan wonderkid Masal Bugduv for a cut-price fee of £5million [sic!] ."

"Born on April 14, 1992, he shot to fame playing for his native FC Olimpia Balti for whom he scored a hattrick on his competitive debut in an Adzi Cup [sic!] match in December 2007."

Tot din aceste ştiri puteam afla că Masal a fost cel mai tânăr jucător convocat (sic!) la naţionala Moldovei şi că deja este cel mai talentat jucător din toată Europa de Est:

"...the player described as the finest young player to come out of Eastern European football since Gheorge Hagi"

Inutil de spus ce ştiri despre Burduv are AP de fapt.

Totuşi, unele site-uri serioase, ca de exemplu goal.com în avancronica meciului Moldova-Lituania, au înghiţit găluşca şi au preluat în materialele lor informaţiile respective, pentru ca să îşi ceară mai târziu scuze de la cititori.

Doar după materialul publicat în The Times am aflat câte ceva despre originea acestui hoax. Se pare că ciudatul nume ar proveni de la expresia irlandeză "M'asal beag dubh", care se traduce ca "micul meu măgăruş negru".

Dar staţi că istoria nu s-a terminat...

Când toată lumea şi-a cerut scuze, a râs din suflet şi a închis subiectul, jurnalistul sportiv Sandu Grecu (e real, îl cunosc personal, are carne şi oase) nu s-a dat bătut şi a detonat "bomba" pe blogul său:

"Senzaţional!

Masal Bugduv există!

Fotbalistul moldovean despre care a scris Times şi BBC că se interesează Arsenal Londra şi alte echipe de top există în realitate! Bomba vine de la directorul şcolii de fotbal din Bălţi, Vladimir Donosian. Acesta mi-a declarat astăzi că Masal Bugduv a fost unul dintre elevii săi acum 4 ani, când antrena o grupă de copii în vârstă de 12 ani. Copil născut în urma mariajului dintre un camerunez şi o moldoveancă."

În fine, chiar dacă Bugduv ăsta există, nu mai este el noul Hagi cum nu sunt eu cântăreţ de operă şi nu vrea să dea Arsenal cinci milioane pe el cum nu vrea să-mi dea şefu' salariu de cinci mii de parai.

Iar din toată istoria asta facem concluzia că dacă vrei şi îţi trebuie, poţi să o pui pe urechi până şi cea mai importantă sursă de informaţii dintr-o ţară în care e din ce în ce mai populară întrebarea "where is moldova?".

Cautarea imagine-imagine

Cu ocazia concursului organizat de Octavian pe site-ul http://www.cuc.md a trebuit să ne dăm seama la un moment dat din ce film a fost luată această imagine:

În general toate căutările imaginilor pe Internet se fac pe baza textul din metadata imaginilor, care se păstrează într-o bază de date similară cu cele utilizate în căutarea textelor. Cu alte cuvinte, nu poţi căuta decât text (input) - imagine (output).

Căutarea imagine - imagine este încă un domeniu prea puţin dezvoltat în industria informaţională, probabil şi din cauza cererii destul de limitate a unui asemenea serviciu. Dar ştirea bună este că primii paşi au fost făcuţi.

Un astfel de instrument, Image Comparer, este deja disponibil în versiune off-line, adică pentru imaginile stocate în propriul PC.

O versiune on-line a motorului de căutare vizuală contextuală a fost lansată de compania Pixsta. Din păcate, pentru moment căutarea este limitată la pantofi, rochii, brăţări, coliere şi alte accesorii.

Pe de altă parte, căutarea imagine-imagine ar înlesni lucrul celor care protejează drepturile de autor ale imaginilor, ceea ce nu este nici pe departe în interesul web-societăţii piratizate din Moldova, al cărei membru sunt şi eu.

PS. Aşa şi nu am mai găsit filmul din care a fost luat cadrul de mai sus.

Mai joacă lumea CUC...

Am dat astăzi peste un blog al unei domnişoare care povesteşte cum au jucat ei CUC (Ce? Unde? Când?) la ei la facultate. Concluzia ei este îmbucurătoare: "nu a fost rau deloc".

Ce mi-a placut cel mai mult au fost perlele de întrebări care s-au dat acolo, bănuiesc că la facultatea de psihologie. Iată doar câteva exemple:

1. Numiti doua conditii de manifestare a instinctului sexual
R/s: 1. prezenta stimulului, 2. pulsiunea

2. Definiti conceptul de motivatie
R/s: ansamblul starilor de necesitate interna ce se cer a fi satisfacute si care il determina pe individ sa si le satisfacaori: ansamblul de stimuli, care sustin din interior realizarea anumitor actiuni, fapte sau aptitudini (atitudini)

3. Numiti fenomenul prin care individul este incapabil sa-si recunoasca propria sa imagine
R/s: halucinatie

Vedeti lista completa de perle aici.

Vieru în loc de Puşchin

Pe Internet s-a răspândit cererea unui grup de basarabeni de a redenumi strada Puşkin în strada Grigore Vieru. Cu siguranţă vom avea o stradă în cinstea poetului nostru, rămâne să vedem cât de centrală va fi aceasta.

Pe de altă parte, acest Puşkin, care a fost de altfel un mare poet şi un mare maestru al cuvântului, mie personal îmi stă ca un pai în ochi de fiecare dată când trec prin parcul Ştefan cel Mare. Îmi amintesc atunci cuvintele sale: "Проклятый город Кишинев!" şi comparaţia pe care a facut-o el oraşului nostru cu Sodoma.

Проклятый город Кишинев!
Тебя бранить язык устанет.
Когда-нибудь на грешный кров
Твоих запачканных домов
Небесный гром, конечно, грянет,
И — не найду твоих следов!
Падут, погибнут, пламенея,
И пестрый дом Варфоломея,
И лавки грязные жидов:
Так, если верить Моисею,
Погиб несчастливый Содом.
Но с этим милым городком
Я Кишинев равнять не смею,
Я слишком с библией знаком
И к лести вовсе не привычен.
Содом, ты знаешь, был отличен
Не только вежливым грехом,
Но просвещением, пирами,
Гостеприимными домами
И красотой нестрогих дев!
Как жаль, что ранними громами
Его сразил Еговы гнев!
В блистательном разврате света,
Хранимый богом человек
И член верховного совета,
Провел бы я смиренно век
В Париже ветхого завета!
Но в Кишиневе, знаешь сам,
Нельзя найти ни милых дам,
Ни сводни, ни книгопродавца.
Жалею о твоей судьбе!

TOP 10 lucruri de care n-ai ştiut c-ai vrut să le ştii despre Barack Obama

Astăzi iniţiez o mică rubrică, o minusculă rubricuţă în care voi scrie ceea ce mi se pare relevant despre anumite personalităţi sau lucruri. Aceste informaţii le aflu în procesul de pregătire a temelor pentru Erudit Cafe, emisiunea pe care o prezint la Moldova 1.
Iată TOPul celor 10 lucruri pe care n-ai ştiut c-ai vrut să le ştii despre Barack Obama:


10. Foloseşte un laptop Apple Mac
9. Numele de cod pe care i l-au dat Serviciile Secrete este Renegatul (Renegade)
8. În timpul campaniei electorale a refuzat să se uite la CNN, preferând canalele sportive
7. I-a promis soţiei Michelle că se va lăsa de fumat înainte de a intra în campania prezidenţială - şi nu s-a lăsat
6. În perioada în care era student la Harvard, a vrut să pozeze pentru un calendar de perete cu modele de culoare, dar a fost respins de juriul format exclusiv din femei
5. A reuşit să-şi plătească împrumutul contractat pentru studiile universitare abia cu patru ani în urmă, după ce a semnat contractul pentru republicarea uneia dintre cărţi (,,Dreams from my Father’’)
4. Pentru că era foarte talentat la baschet, era poreclit în liceu”O’Bomber”. Astăzi vrea să instaleze un teren de baschet în apropierea Casei Albe
3. În perioada electorală prenumele său a fost de câteva ori, intenţionat sau nu, scris "greşit" de către canalele de ştiri, transformându-l în... Osama
2. Pe biroul său păstrează o sculptură înfăţişând o mână care ţine un ou, simbol kenian al fragilităţii vieţii
1. Numele lui înseamnă “cel binecuvântat” în traducere din limba swahili

Comintarii de la copiei niamului

Nu că aş fi eu cel mai deştept, dar mă minunează atât de mult comentariile patrioţilor noştri, mai ales a celor de peste hotare, încât nu le pot trece cu vederea.

Acest mesaj din Franţa de pe site-ul ProTV e o adevărată perlă, pardon, un adevărat diamant al patriotismului şi al patriotismului lingvistic chiar (sublinierile îmi aparţin):

Intr-o tarà numita Moldova cu un nivel de viata mizer de tot majoritatea cetatenilor se tin mari si tari,dar comunistii îi manevriazà ca pe prostii prostilor.A fost momente cînd V.Voronin a vrut sa schimbe tricoloru,dar a schimbat Istoria Niamului. Ce sà le spunem noi copielor nostri???Le vom spune cà de prosti ce am fost ni-am làsat condusi de puterea comunistà! DESTEPT ATIVÀ OAMENI BUNI PENTRU A SALVA MOLDOVA.Sà fim noi stapîni la noi acasa.Noi M oldovenii cu ce sà ne mîndrim!
UNIRE MOLDOVÀ CÀ DEGRABÀ NU VOM AVEA NICI PATRIE NICI NIAM!Tiganii cum sînt ei,dar sînt uniti!LIMBA NOASTRÀ-I O COMOARÀ,LIMBA MAMII.PENTRU TOT CE E MAI SFINT!

Auzi, "limba noastră-i o comoară". Care limbă, a cărui neam, pardon, niam?
E atât de preţioasă limba asta a voastră, că nici nu umblaţi la ea.

PS. J'espère que votre français est mieux, car votre roumain, mon cher, sucks.